Nici nu visa acum 15 ani tânărul pletos student laMedicină că va avea şansa să devină unul dintre ceimai puternici promotori din kick-boxingulmondial. După falimentul anunţat al celebrei promoţii K-1, românul Eduard Irimia a devenit un pretendent la piedestalul ocupat până acum de japonezi. Pe 17 noiembrie are primul examen, când, la Oradea, cele mai mari nume ale momentului din K-1 se vor bate într-o gală care i-a dat toate planurile peste cap, oferindu-i o şansă uriaşă.

Cu părinţi divorţaţi, tânărul de 22 de ani se săturase de naveta Constanţa – Ploieşti. Tatăl, antrenor de box, îl chema mereu la sală, şi aşa s-a îndrăgostit de sportul cu mănuşi, deşi nu l-a practicat precum fraţii săi. „Gata, vreau să organizez gale”, îi promitea Edi babacului. Se întâmpla în 1996, însă atunci i s-a pus şi prima piedică.

„Ce să faci tu, măi copile, la box? Du-te în treaba ta”, a venit răspunsul sec al celor care se aflau atunci la conducerea sportului care i-a dat pe Bute şi Vaştag. Vorbitor fluent de engleză, tânărul pleacă la Londra, unde lucrează o perioadă alături de nişte rude, iar ulterior obţine o licenţă de promotor internaţional. „Când m-am întors, le-am arătat o revistă unde apăream ca promotor, eram practic singurul acreditat la nivel internaţional”, se laudă după fix 15 ani la o cafenea din buricul Capitalei. Nu a scăpat de piedici, numai că a avut noroc cu tatăl său, devenit un paravan. „Ştiau că sunt băiatul lui Irimia şi mai evitam uneori problemele. În 1997 am făcut prima gală de box profesionist la un circ. A fost o combinaţie între elemente de circ şi box.”

Doroftei l-a scos din box

Au urmat gale în toată ţara, ceea ce devenea un pericol, spune Irimia, pentru alţi promotori locali. Imediat după 2000 a reuşit să obţină primul mare contract, iar meciurile organizate de el au apărut pe Eurosport. „În 2000 l-am adus pe Tony Bad Boy Badea la Ploieşti, însă eram acuzat că fac numai meciuri de palmares. Pe Eurosport era comentator Rudel Obreja, care mă făcea praf la fiecare gală. Nu înţelegeam de ce”, îşi continuă povestea fostul student la Medicină. Până în 2003 s-a dedicat boxului. Atunci a fost şi finalul carierei de promotor în box, tocmai în oraşul natal. La finalul unei gale de la Ploieşti, Leonard Doroftei, pe atunci la apogeu, l-a demoralizat complet. „Meciuri ca astea se făceau pe la 1900, la circ”, au fost cuvintele aruncate de „Moşu”, aflat la doi metri de Irimia.

Metamorfoza K-1

A fost momentul care i-a schimbat total ideile. „M-am simţit oarecum umilit. Atunci am zis că voi face un produs care să aibă audienţe de două ori mai mari decât au ei. Eram conştient că Local Kombat devine o ameninţare pentru box, dar am vrut să demonstrez că se poate. Şi vreau să cred că am şi reuşit.” În acelaşi an, a organizat şi prima gală, care a prins rapid la public. Având monopol pe o piaţă virgină la momentul acela în România, Irimia şi-a creat eroii. Moroşanu, Atodiresei, Ghiţă, Sebastian Ciobanu, sportivi necunoscuţi până atunci. A devenit promotor, matchmaker şi producător al galelor sale, iar cei de la Eurosport şi-au îndreptat din nou atenţia asupra sa. Aşa a apărut circuitul Collizion, cu gale organizate în mai multe capitale din Europa, iar ulterior a apărut sub licenţa K-1, în mod special pentru o imagine mai bună la nivel internaţional. „Atunci am început noi să ne ridicăm, iar K-1 dăduse primele semne de oboseală. Au făcut o mare greşeală la nivel de marketing. Le-am dat o soluţie, dar nu au crezut în ea şi aşa s-a ajuns la situaţia asta”, explică Irimia.

Momentul-cheie

Căderea promoţiei japoneze K-1 a însemnat momentul în care marii luptători au văzut în România o potenţială piaţă. Iar în 2010 a şi profitat. Chiar sub egida japonezilor, Irimia a organizat la Bucureşti o gală de calificare la marea finală din Japonia. „Am avut o pierdere de 300.000 de euro, dar brandul meu a apărut în toată lumea. Aşa a auzit lumea de Irimia, fiindcă logo-ul a fost văzut în toată lumea. A meritat investiţia. A fost momentul în care au văzut că eu pot face pasul următor, să devin important la nivel mondial”, spune euforic şi totodată sigur pe el, între două sorbituri dintr-un pahar de apă plată.

„Nu sunt deloc bogat, dar voi fi”

Cele peste 50 de gale organizate în ultimii 8 ani nu i-au adus banii pe care credea toată lumea că îi are. „Am o casă, o maşină, un teren, dar nu sunt bogat. Sunt fix la limită. Ce câştig, investesc mai departe. Dacă aş avea nevoie acum de 100.000 de euro, să zicem, nu i-aş putea aduce de acasă”, încearcă acesta să mă convingă. Tot aşa, crede că circuitul său nu va cădea niciodată. „Eu acum am vedere pe patru continente şi de asta sponsorilor le convine. Hai să zicem că un tip cu bani mulţi vrea imagine. Păi la ce să dea 800.000 de euro pe an la o echipă din Liga a II-a la fotbal când la mine, cu banii ăştia, într-un an poţi face lucruri mari şi să te vadă sute de milioane de oameni?”, spune Irimia plin de optimism.

Să vină un Abramovic

Dacă până acum nu se consideră bogat, brandul SuperKombat i-ar putea aduce un munte de bani în cazul în care va reuşi să vândă o parte din acţiuni. „Vreau să cedez 49% din pachet unei firme internaţionale de investiţii”, spune el. „Aştept să vină un Abramovic pentru K-1. Atunci să vedeţi lucruri măreţe.”

Marele examen, pe 17 noiembrie

Anularea finalei K-1 din China l-a luat prin surprindere pe Irimia, care acum a reuşit să mute o mare parte dintre sportivi în România. Pe 17 noiembrie, la Oradea, într-un mall, Hesdy Gerges, Ben Edwards, Errol Zimmerman, Rico Verhoeven, Sandu Lungu şi Stefan Leko îşi vor încorda muşchii în faţa a aproape 2.000 de spectatori. „Eu aveam finala SuperKombat programată pe 19, iar asta de la Oradea trebuia să fie una intermediară. Acum a devenit un adevărat examen. Este prima dintr-un proiect amplu organizat de Eurosport, Fight Club. Va fi exclusiv pentru ei, o gală organizată joia”, se mândreşte Irimia, nu înainte de a primi şi prima veste bună pentru anul 2012. „Eurosport m-a anunţat că va prelungi colaborarea şi anul viitor. Deci, practic, încă şase gale”, conchide ploieşteanul.

Cine sunt eroii galei de la Oradea

Hesdy Gerges (2,00 m, 108 kg) – din descendenţi egipteni, olandezul de 27 de an i-a bătut în ultimii ani pe Ruslan Karaev, Badr Hari şi Daniel Ghiţă. Pe ultimul, chiar în primăvara acestui an într-un meci incendiar (video mai jos). În ianuarie, urmează un meci-revanşă cu titlul promoţiei It’s Showtime pe masă.

Errol Zimmerman (1,90 m, 108 kg) – luptătorul care se antrenează la celebra şcoală Golden Glory este un obişnuit al marilor meciuri din circuitele de kick-boxing. În mai anul trecut, l-a făcut KO pe Cătălin Moroşanu după numai 24 de secunde, pentru ca mai apoi să fie spulberat de Daniel Ghiţă în WGP Final 16 de la Seul cu o directă de dreapta.

Ben Edwards (1,91 m, 117 kg) – australianul de 26 de ani a devenit cunoscut după ce în 2010 a câştigat gala K-1 Oceania printr-o victorie spectaculoasă în faţa lui Paul Slowinski. Ulterior, la WGP Final 16 a pierdut
prin KO la Alistair Overeem.

Stefan Leko (1,87 m, 100 kg) – germanul poreclit Blitz datorită loviturilor extrem de rapid este deja un veteran al galelor organizate în România. În ciuda faptului că nu mai e la prima tinereţe, Leko rămâne celebru pentru victoriile obţinute de-a lungul timpului cu Bonjaski, Aerts, Ignaşov sau Sefo.

Sandu Lungu (1,83 m, 165 kg) – colosul originar chiar din Oradea este un fost campion de judo, care ulterior s-a concentrat pe MMA. Din acest an a trecut la meciuri pe reguli de K-1, prima victorie fiind obţinută în faţa „Bestiei” Bob Sapp printr-o serie care l-a devastat pe americanul de 170 de kilograme.

BY ALIN HUIU